Somon cu grepfrut, brocoli, migdale potrivit cu sos de caramel si otet

Mi-am petrecut weekend-ul la Podul Olt si a iesit ,asa cum din titlu deduceti, una bucata de somon la gratar cu multe lucruri dubioase pe langa.

Prin urmare aveti nevoie de:

-una bucata somon proaspat, 2 buchetele de brocoli, 2 felii de grepfrut rosu, una foaie salata verde, migdale (cam un pumn pe portie).
-pentru sos: faceti un sos caramel conform miilor de retete existente pe net, si apoi turnati cam 2 linguri de otet din vin. Trebuie sa fie dulce-acrisor, mai curand acru decat dulce! De asemenea se pun sare si piper in sos. Piper cu indulgenta!

Dupa ce pestele este facut frumos la gratar, iar brocoli-ul este fiert tocmai bine, fara a se imprastia in mii de buctele, iar migdalele sunt prajite in tigaie, asezati toate ingredientele frumos pe o farfurie, si stropiti cu sosul de caramel si otet de mere (la mine in farfurie aducea mai degraba a inundatie, dar vedeti voi cum procedati).

Am ales sa fac aceasta combinatie deoarece somonul e un peste mai aparte, care traieste in apa sarata, dar se naste in apa dulce (somonul migrand frumos in apele de rau pentru a-si depune ouale). Prin urmare gustul sau nu este tipic unui peste de ocean, dar nici unuia de rau, si merge perfect in combinatii mai acrisoare, si cum o simpla zeama de lamaie trantita peste peste ma cam plictiseste, m-am hazardat putin, iar mie mi-a placut la nebunie ce a iesit.

Rezultatul ar trebui sa fie cel din poza:

Lasagna

No, am ajuns noi pana aici cu firul gatitul, dar de acum inainte ne asteapta greul... Razi, tu, razi, Harap Alb, dar unde mergi tu, fara mine, nu vei izbandi! (Ce-mi place sa zic asta!)

Amu, sa vedem unde ajunseram: la lasagna.

Ei bine, sa ne asezam in jurul focului si sa vedem ce si cum trebuie facut.

Lista de cumparaturi (pt 4 portii):

~ 1kg carne DE VITA! Neaparat de vita! Imperios necesar de vita! Va zic din proprie experienta. Am facut din carne de porc si e oribila (nu prinde gust de vin).
1 cutie foi lasagna [garantez doar pt cele Barilla. Daca luati altceva si raman tari (mi s-a intamplat), sa nu veniti sa va plangeti.]
2-3 morcovi
2-3 patrunjei
2 cutii de rosii taiate bucatele
2 cutii mici de smantana dulce (e subliniat pt ca e important)
¼ l lapte
3-4 linguri faina
300g parmezan – daca va tine buzunarul, daca nu, atunci recomand branza Cedar (cea mai concentrata) sau orice tip de cascaval
Vin alb (daca aveti o crama prin apropiere luati de acolo, cam ½ l).
Unt
Busuioc
Ghimbir (praf)
Menta uscata
Usturoi

Dificultate: La inceput e oribil! Apoi, pe masura ce insisti (si o sa insistati la cat de buna iese) dificultatea scade. Oricum nu lasati ca lungimea retetei sa va sperie. Eu v-am explicat totul punct cu punct, ca sa va fie cat mai usor, de aia e asa lunga.

Ce si din ce facem:

Una bucata sos de rosii

Folosim:
2 cutii de rosii taiate bucatele
2-3 lingurite de zahar (dupa gust)
Sare
Busuioc
Menta (ii da un gust aparte – o recomand si la salata de rosii)
Piper

Cum? E simplu: le punem pe toate intr-o oala si le lasam sa fiarba pana cand sosul prinde gust.

Pentru amatori: inainte sa adaugati busuioc si menta in draci, asteptati putin. Nu lasa gust bun imediat, in schimb, in cantitati imense, lasa gust amar – in cazul busuiocului – si gust de pasta de dinti – in evidentul caz al mentei.

Una bucata sos bechamel

Folosim:
2 cutii mici de smantana dulce
¼ l lapte
Faina
Unt (2-3 linguri)

Punem untul intr-o oala si o punem pe foc. Dupa ce untul s-a topit, punem 3-4 linguri faina. Dupa ce faina a inceput sa devina aurie (bine, hai, fara eufemisme: galbena) incepem sa turnam putin-cate-putin (!!!!!) laptele, amestecand continuu (!!!!!). Amestecam si iar amestecam, pana cand toata chestia asta incepe sa se ingroase. Atunci, incepem sa turnam si smantana, amestecand continuu (!!!!!). Daca dupa toate astea bechamelul nu arata de consistenta celui din imagine, inseamna ca v-am zis sa puneti prea mult/prea putin lapte si e cazul sa mai adaugati faina, respectiv lapte. [Ups! Hai, ca macar sunt sincera, puteam sa va zic ca daca nu v-a iesit, sunteti voi pe langa si nu aveti ce cauta in bucatarie.]

Nota (pentru cei care nu au luat in seama semnele mele de exclamatie – sper ca va crapa obrazul de rusine): Nu, faptul ca sosul vostru nu are consistenta celui din imagine nu se datoreaza faptului ca am zis eu sa puneti prea mult/prea putin lapte. Nu, cocoloasele alea de faina nu au ce cauta acolo. Si nu, nu se remediaza nimic daca mai adaugati lapte/faina. In schimb, DA, este vina voastra!

Carnea

Folosim:
Evident, carne
Ghimbir (praf)
Vin alb
Sare
Piper
Unt
3-4 catei usturoi

Punem untul la topit si prajim usturoiul (pe care il scoatem cand prinde un pic de culoare). Punem carnea la prajit, acoperim tigaia cu capac si asteptam sa se faca putin si sa lase ceva zeama. Turnam vin (puneti acolo cat va lasa inima. Daca va lasa cumva ca pe mine, prea mult, nu-i bai, daca nu pui capac se evapora), punem ghimbir, sare, piper, capacul – si lasam sa fiarba.

Dupa ce a fiert, carnea trebuie tocata. Ca o faci in blender, in masina de tocat (dinaia old-school de se prinde de masa si dai la manivela) sau o toaca Alecsandra de mana – nu conteaza. (Daca nu aveti Alecsandra, luati-va una, a noastra nu e de dat, ne pare rau). Ideea e sa pastrezi sosul de vin (in blender e usor) si sa il torni peste carnea tocata.

Legumele

Folosim:
2-3 morcovi
2-3 patrunjei
si orice alte radacini mai vrei (eu le pun doar pe astea doua)

Le punem in putin unt si acoperim oala cu un capac. Le lasam acolo pana se fac. Mai punem ceva sare, piper, ghimbir, dar nu e neaparat ca oricum am condimentat restul de chestii.

Parmesanul/Cedarul/Cascavalul

Folosim:
Doh! Parmesanul/Cedarul/Cascavalul

Se rade. (Nu, nu singur. Adica il radeti voi. Ma rog, acum, stiu eu ce cascaval ati gasit?... Dar sfatul meu este: daca cumva cascavalul se rade singur, dati-o dracu’ de lasagna, fugiti manacand pamantul!)

In sfarsit: Lasagna!

Intr-o tava mare tapetata cu unt si faina, cum am invatat la alte retete, punem un strat de foi de lasagna si apoi in aceasta ordine:

• Bechamel
• Sos rosii
• Legume
• Carne
• Cascaval ras

Repetati de 3 ori, iar pe ultimele foi de lasagna puneti sosul de rosii si presarati restul de parmezan/cedar/cascaval.

Orice ati face, fiecare foaie de lasagna trebuie acoperita bine cu sos. Altfel o sa o mancati cruda.

Dupa ce tava voastra arata asa =>

<= acoperiti-o complet cu folia de aluminiu, fara sa lasati gaurele sau interstitii.

Bagati totul in cuptorul preincalzit si lasati-o acolo cat timp scrie pe cutia voastra de foi de lasagna. (20 min, parca).

Bon lyst!

Tajine de pui cu prune si migdale

Salutare! Dumnezeule mare! De cand nu am mai scris mi se pare ca nici un link nu mai stiu sa pun, dar acest lucru se va verifica ulterior...asa ca fiti pregatiti si cititi pana la capat reteta mea :)

Deoarece nu mai traiesc in Bucuresti (desi acest lucru se va rezolva asa, de Craciun, ca un cadou pe care mi-l fac eu mie), m-am gandit sa gatesc pentru mine si pentru 3 dintre onorabilii mei prieteni, o mancare savurata in L´Harmattan, mon amour, si adica: tajine de pui cu prune si migdale. Bine, acolo era cu miel, dar cum suntem in perioada de criza si nu tocmai intr-o perioada in care sa o conving pe mama sa se apuce de oierit si de donat ingrediente pentru mofturile mele culinare, eu am ales sa fac cu pui, lucru care potrivit canoanelor bucatariei marocane imi este permis, iar potrivit canoanelor mele este o forma acceptabila de compromis:).

Prin urmare sa purcedem la notat ingrediente:

-2 piepti de pui potriviti apetitului prietenilor
-20 de prune proaspete (se poate si cu prune uscate, dar in acest caz la lasati in apa vreo 2-3 ore)
-2 linguri unt
-150 gr migdale (daca le luati gata prajite si sarate, nu mai puneti sare si ulei cand ajungeti la pasul dedicat lor)
-4 batoane de scortisoara si un plic de scoarta pudra
-1 cutie de cuscus
-vreo 3 linguri de miere
-un plic de sofran
-jumatate de plic de ghimbir
-boia de ardei iute-minim jumate de plic, maxim potrivit papilelor gustative
-piper si sare la dorinta dumneavoastra

Incepem cu rabdare prin a taia puiul in bucati potrivite, adica asa cum vedeti in poza.







Apoi puneti puiul intr-o cratita cu 2-3 linguri de unt pentru a-si realiza procesul de sotare. Pe langa sotarea cu unt, puiul trebuie condiementat. Asa ca veti pune plicul de scortisoara, sofranul (de care veti avea mare grija deorece plicul contine o cantitate infima, deoarece e unul dintre cele mai scumpe condimente din lume), si boiaua.

Pasul urmator consta in fumarea unei tigari, ceva conversatie foarte light pentru a nu interveni in procesul de bucatarit, si evident niste sorbituri de vin rosu, potrivit poftelor.

Buuuun, pasul anterior trebuie sa tina pana ce puiul se rumeneste putin si apoi punem apa cat sa se acopere si il las in acest proces pana ce carnea va fi facuta(pentru ducerea la bun sfarsit, se va completa cu apa asa incat puiul sa ramana acoperit). Daca vi se pare ca nu are destule condimente, in acest timp il mai puteti imbogati cu cate ceva din gama alimentelor mai sus enumerate.

Intre timp, trecem din nou la partea de discutii si baut si fumat, iar cand ne putem dezlipi, luam migdalele, si in cazul in care sunt crude le fierbem 10 min, apoi le decojim, si pe urma le prajim nitel in tigaie cu ulei si sare. Daca sunt gata prajite si sarate, le punem doar la incalzit in tigaie.






Asa...cam 2 pahare de vin s-au dus, si a venit momentul in care puiul e facut, asa ca il vom lua frumos din acea cratita, iar in sosul ramas punem prunele taiate...potrivit. Peste dansele, vom adauga cele 3 linguri de miere si cele patru batoane de scortisoara. Prunele se lasa cam 10 minute, dar vor fi supravegheate, deoarece trebuie asa tinute pana inaintea momentului in care s-ar putea decoji.
















Apoi luati un vas mare in care puneti tot ce ati preparat cat mai estetic posibil, ori aranjati bunurile finale direct pe farfurii, in mod elegant, evident.



















Ca si garnitura se foloseste cuscusul, a carui preparare consta in turnarea de apa fierbinte peste cantitatea dorita, conform instructiunilor de pe cutie. Si sare!




Imi cer scuze daca farfuriile v-au produs neplaceri, dar nu stiu unde tine mama vasele de sufragerie!

Trebuie sa marturisesc ca mancarea mea nu se cheama tajine de pui cu prune si migadale deoarece imi lipsesc tocmai tajinele, care sunt vasele specifice in care mancarea e tinuta, nefiind facuta pe loc, pentru a nu se raci.

Oricum, have fun gatind acesta mancare minunata, si respectati toti pasii!


'

Pui pe sticla

Hai ca am mai reusit si eu sa mai gatesc ceva: pui pe sticla. Si nu oricefel de sticla ci una de si cu bere neagra.
Reteta nu este una complicata, dar va voi da toate detaliile pentru ca ma gandesc ca "luati puiul infigeti-l pe sticla si bagati-l in cuptor" se poate extrage din numele retetei.
Sa ne pregatim:
2 beri negre - la sticla de sticla (nu pet, nu doza, nu alte inventii fantasmagoreice, REPET partea asta de retea nu este una pe care sa o citesti si sa iti zici "Eh!" dand din mana). Sunt doua beri pentru ca una o punem la mancare iar cealalta o bea bucatarul.
1 pui - mic, mare, potrivit, nepotrivit, cum vreti voi
orez - cat vreti sa mancati
4 catei usturoi
pasta rosii
putin unt
miere
un pliculet de curry
busuioc
sare
piper

Timp de preparare: ~ 1 jumate

Dificultate: pfuuuuuu... as vrea sa spun ca mica, dar cand ma gandesc la procesul de infigere a puiului pe sticla... cred ca medie.

Va anunt de pe acum ca puiul asta sexy pe care il vedeti pe sticla nu ajunge singur acolo. Poti tu sa vorbesti frumos cu el, dar nu o sa functioneze. Din proprie experienta, o singura persoana nu reuseste sa il puna ca in imaginea alaturata fara sa faca bucataria varza... asa ca, inainte de toate, invita un prieten pe la tine.
Presupunem acum ca toti prietenii s-au strans pe la casele voastre. Putem incepe.
Intai ne asiguram ca puiul nostru dragut nu are ghearele si gatul in interior. Desfacem sticla de bere, luam o dusca, fumam o tigara si gataaaa, acum chiar ne putem apuca!
Inainte de a deschide cea de-a doua sticla de bere, o punem sub apa calda, si o spalam bine de etichete si lipici. Punem intr-o tava adanca jumatate din continut (sper ca acest continut consta in bere). Restul, il lasam in sticla.
Luam puiul si ne chinuim 15 minute sa-l bagam pe sticla.
Acum arata ca in imagine. Dragut nu? Luam niste unt, si ungem un pic puiul. Il saram, piperam, punem busuioc si curry (din plin). In tava cu bere punem cateva bucatele de unt, curry, sare, piper si busuioc.
Punem sticla cu tot cu pui in mijlocul tavei, il bagam la cuptor si continuam sa ne bem berea.
Din cand in cand ne mai uitam la pui si il mai stropim cu sosul din tava.
Cand puiul pare gata (pielea are culoarea auriu inchis si este crocanta), punem la fiert orezul.
Curatam usturoiul, il punem intr-o oala micuta, cu putin ulei si il lasam la dustuit. Cand si usturoiul e auriu, punem pasta de rosii (cata pasta depinde de cat sos vreti sa faceti - eu va recomand muuuulta pt ca e foarte bun sosul, promit!). La toate astea, adaugati 2 lingurite de miere si curry dupa gust (dupa al meu muuuuult). Lasati totul sa fiarba si gata!
Scoateti puiul, scurgeti orezul puneti in farfurii, asezonati cu muuuuult sos - et voila!

Velbekomme!

Bors de miel

Da, stiu, tocmai ce a trecut Pastele si ma apuc si eu sa postez reteta asta. Acum, ori mai gasesti niste miel ratacit prin congelatorul tau, ori astepti pana la Pastele viitor. Dar nu ma intereseaza, eu de scris tot scriu reteta. Na!

De ce ai nevoie pentru un bors de miel ca la mama cui vrei tu acasa?

1 kg de carne de miel, din ce parti ale corpului vrei tu; acum iti poti folosi imaginatia, dar sfatul meu e sa folosesti acele parti care nu au asa multa carne, si pe care nu le poti folosi la friptura (picioarele, gatul, capul - asta daca ai inima tare si suporti sa vezi cum doi ochi caprui de miel te privesc din farfurie...)
2 legaturi zdravene de ceapa verde; daca insisti, se poate sa fie si 4 legaturi mai putin zdravene
3 galbenusuri de ou
300-400 g de smantana grasa
2 legaturi de leustean
1 legatura de loboda, alba (da, stiu, nici eu nu inteleg de ce oamenii insista sa sustina ca frunzele alea verzi sunt de fapt... albe) sau rosie sau ambele
bors dupa gust (daca se poate sa fie lichid, adica nu din ala praf la plic)
sare tot dupa gust

Pune carnea la fiert in apa rece, pe care la randul ei o pui intr-o oala, la foc mic. Fii atent! Daca folosesti bors lichid gandeste-te sa nu pui prea multa apa, ca trebuie sa incapa si borsul pe langa. Eu am uitat sa gandesc si uite asa m-am trezit cu frumusetea de ciorba impartita in 2 oale. Fumeaza o tigara, bea o bere, mergi cu cainele pana in parc sau gaseste ceva de facut pana cand carnea fierbe putin. Ai grija ca dupa ce a dat in clocot sa strangi spuma frumos, ca o gospodina constiincioasa ce esti. Dupa ce carnea pare fiarta bine si apa inceteaza sa mai fie apa si da semne a se transforma in ciorba de miel, e momentul sa pui si restul ingredientelor.

Taie ceapa frumos. Sper ca nu ignori codita verde si te gandesti sa tai numai partea alba. D-aia e ceapa proaspata, ca sa o folosesti integral! Adauga in ciorba. A se repeta aceeasi pasi si cu loboda si leusteanul. Acum sareaza si pune borsul, dupa gust. Eu o prefer foarte acra asa ca am folosit un litru si ceva de bors. Mai lasa sa fiarba un timp.

Daca vrei sa nu trantesti oase prin farfuriile musafirilor, ar fi o idee sa le scoti frumos din ciorba, sa le lasi la racit un timp, si apoi sa cureti carnea de pe ele si sa o pui la loc. Eu fac asta, pentru ca nu e tocmai sexi sa vezi pe cineva luptandu-se cu un ditamai osul si incercand sa fie politicos si sa nu se ajute, totusi, cu mana.

Inainte de a lua de pe foc, amesteca smantana cu galbenusurile si toarn-o in ciorba. Banuiesc ca trebuie sa repet pentru a 20-a oara: smantana nu se pune rece in ciorba! Cea mai buna metoda de a o incalzi e tot cu ciorba: toarna treptat cateva polonice de ciorba fierbinte in vasul cu smantana. Abia cand ti se pare ca are o temperatura acceptbila o poti pune in oala.

Mai lasa 10 minute pe foc, amestecand treptat ca sa nu ii treaca prin cap smatanei sa se taie.

Vorbele din batrani zic ca ciorba de miel e mai buna daca o mananci la o zi dupa ce ai gatit-o. Poti incerca... daca rezisti.

Bruschete tonno e cipolla

N-am mai scris de mult, deci mi-e lene. Mi-e lene, deci azi va prezint o reteta simpla. Logic, nu? Facem doar niste amarate de bruschete. Da, adica felii de paine prajite cu ceva pe ele... recunosc, nu e nimic complicat pe aici. Poti deja sa fugi sa citesti ceva mai interesant.

Cum, n-ai plecat inca? Atunci inseamna ca totusi trebuie sa iti zic cum faci bruschetele astea. Iti trebuie:

4 felii de paine taiate cat mai artistic
2 linguri de sos de rosii
cateva feliute de mozzarela
o conserva de ton
o ceapa mai maricica sau echivalentul ei in cepe mici
oregano

Si acum, ochii in patru, ca e foarte complicat! Ia painea, felie cu felie, si unge-o cu sos de rosii. Presara deasupra oregano, pune mozzarela si apoi ton. Taie ceapa julienne (da, da, asa... fuga la google sa vezi ce e aia) si pune deasupra. Acum da la cuptor pana cand s-a topit branza, rumenit ceapa si, pe scurt, bruschetele arata sexi. Pofta buna!

Friptura rece de vacuta

Nu ca ar fi o reteta tare complicata, dar ma gandesc ca friptura asta rece te poate salva cand nu mai ai idei ce ai putea pune pe o felie de paine. Unde mai pui ca e si mai sanatoasa decat mezelurile care se gasesc pe la noi. A, si o poti folosi ca aperitiv cand vin musafirii peste tine.

Acum, dupa ce i-am facut atata reclama, sa vedem cum se prepara. Ai nevoie de cata carne de vita vrei tu, de sare, piper si, eventual, un strop de ulei de masline.

Tai carnea de vita felii subtiri. Cat de subtiri poti - daca nu poti, te chinui! Feliile nu ar trebui sa fie mai mari decat, sa zicem, o felie de salam, asa ca daca bucata ta de carne e mai zdravana, le poti taia in mai multe bucati pana ajungi la marimea dorita. Acum, in functie de cat de tare ti se pare carnea, poti sa le si bati sau nu. Mie mi s-a parut o idee buna, pentru ca asa au devenit si mai subtiri. Da, stiu, am o obsesie.

Ia fiecare felie pe rand, da-o cu putin piper si aseaza-le intr-o oala una peste alta. Cand ai terminat, adauga apa cat sa le acopere, sare pana simti tu ca apa e suficient de sarata si o picatura de ulei de masline. La capitolul sare, ai mai fi avut varianta de a le presara pe fiecare in parte, insa nu e o varianta buna decat daca ai grija sa faci chestia asta cu ceva timp inainte de a le fierbe, ca sa aibe sarea timp sa intre in carne. Daca le presari si le pui imediat in apa... iti dai seama ce drum va alege sarea.

Acopera oala, pune-o la foc mic. Sper ca nu ti-e foame, pentru ca trebuie sa fiarba cel putin 2 ore. Dar si dupa ce a trecut acest timp, eu te sfatuiesc sa nu sari sa iei de pe foc, ci sa gusti intai, ca poate mai e nevoie de vreo ora, acolo. Foarte important! Apa se evapora! Da, stiu, nu suntem la chimie in clasa a 6-a, dar eu am uitat acest mic principiu si ghiciti cine mai spala si astazi oala arsa. As face chiar o adaugire: apa se evapora... mai repede decat crezi.

Daca totul a decurs conform planurilor si carnea e facuta, ia-o de pe foc, scurge apa ramasa si las-o sa se raceasca. Apoi o poti baga in frigider si folosi cand ai nevoie.

Bonus: Eu am mancat-o in felul urmator: pe o felie de paine prajita am pus unt, bucati de friptura si castraveti murati. Sa iti mai zic ce buna a fost?

Cum sa faci o galusca perfecta

Nu-i asa ca va place titlul? Probabil ca nu v-ati gandit pana acum la problema de-a dreptul existentiala a galustii perfecte, dar de asta sunt eu aici, sa filozofez culinar. Ca sa fie clar despre ce vorbim, ma refer strict la galustele care plutesc (sau, daca aveti ghinion, se scufunda) in supa, nu la cele folosite in alte mancaruri.

Bun, de ce avem nevoie pentru galusti?

in primul rand, evidenta-evidentelor, de supa; de preferat una simpla, de vacuta sau pui, ma bazez pe voi ca reusiti sa o preparati
apoi, de gris. Cat? Acum o sa va raspund cum ne raspundea si noua profesorul de matematica din liceu: ”NU STIU! Ce, vreti sa ma duc si sa scriu pe tabla ca NU STIU?”. Luati voi frumusel o punguta de gris si o sa va explic eu pe parcurs cand va dati seama ca a fost suficient.
2 oua
3-4 linguri de ulei
sare

In mare, ingredientele de mai sus se amesteca, si uite galusca! In mic, sa incercam cateva sfaturi:

• Incercati sa nu ignorati uleiul din reteta! Stiu ca exista si galusti fara grasime, dar nu sunt nici la fel de pufoase, nici la fel de gustoase.
• Momentul potrivit in care faceti galustile este dupa ce supa e gata si ati pescuit din ea tot ce nu va doriti sa lasati inauntru. Gata nu inseamna ca trebuie luata de pe foc, bineinteles.
• Ouale se bat bine si grisul se adauga treptat, amestecandu-se ca sa nu se formeze cocoloase. Problema esentiala a galustelor este insa urmatoarea: cum ne dam seama cand compozitia e suficient de groasa? Nu de alta, dar daca nu ne dam seama riscam sa producem niste galuste pe langa care o caramida va parea rezonabil de moale. Urmand legile lui Murphy, trebuie sa retinem ca atunci cand compozitia ni se va parea suficient de groasa pentru a forma o galusca, ea este cu siguranta deja prea groasa. Ca idee, nu trebuie sa fie mai groasa decat o smantana grasa sau, mai interesant, pentru a nimeri puteti incerca sa va prindeti intre degete lobul urechii si sa comparati ”densitatea” lui cu cea a compozitiei: ele trebuie sa fie identice.
• Daca sfaturile de mai sus nu va ajuta prea mult, incercati practic. Faceti o compozitie mai moale decat ati vrea si apoi puneti-o in supa cu o lingura. Daca se dezintegreaza, mai trebuie gris. Daca nu, e perfecta (asta daca nu e deja prea groasa, dar eu v-am spus deja sa o faceti mai moale decat vi se pare ca trebuie!).
• Este bine ca atunci cand puneti galustele in ea apa sa nu fiarba prea violent. Sau, si mai bine, sa nu fiarba deloc. Pentru asta puneti jumatate de pahar de apa rece in supa care fierbe si abia apoi galustele.
• Galustele se pun in apa cu ajutorul unei linguri sau al unei lingurite, in functie de ce marime preferati. Daca vreti sa va delectati cu ceva, va anunt ca imediat ce le puneti ele se duc la fund dar, la un moment dat, dupa ce s-au umflat suficient, tasnesc intr-un mod foarte comic la suprafata.
  
• Ca sa iasa cat mai pufoase, este bine sa le ”speriati”. As putea sa va las sa tipati de cateva ori ”bau!” la ele, dar mai bine va explic pe bune cum se face de fapt. Dupa ce le-ati pus le lasati linistite pana cand supa da semne ca incepe sa fiarba. In momentul ala mai adaugati un pahar de apa rece. Se repeta procedura de inca doua ori si apoi se ia supa de pe foc. Nu va ingrijorati ca nu se fac, daca e buna compozitia vor fi fierte si fara sa dea in clocot. Bine, daca insistati, puteti gusta inainte de a lua de pe foc!
• Cu toate ca in general nu e necesar, va recomand totusi sa intoarceti din cand in cand galustele de pe o parte pe alta, ca sa nu riscati ca partea galustii care pluteste deasupra supei sa ramana nefacuta.

Va urez pofta buna, si daca mai stiti alt sfat practic pentru galuste, nu ezitati sa lasati un comentariu.

Retete asemanatoare:

Gulyas leves
Supa ”egg-drop”
Supa greceasca de pui

Spaghete cu fructe de mare

Sincer, eu preferam totusi fructele de mare gatite cu sos de smantana si iaurt, dar reteta asta se preteaza mai bine "mofturosilor" care nu sunt prea convinsi ca nu vor lesina cand vad o caracatita mica in farfurie, deoarece sosul este mai usor si putin acrisor, pe deasupra. Daca detii asa un specimen, reteta asta e numai buna sa ii obisnuiesti cu delicioasele fructe de mare. Si apoi putem trece incet-incet si la cele cu sosuri mai complicate.

Ce iti trebuie?

o punga cu fructe de mare amestecate (din pacate, am uitat ce gramaj avea a mea, undeva la 200-300 g)
2 rosii maricele (mancarea asta depinde mult de gustul rosiilor, asa ca ar fi ideal sa cumperi unele din piata, de la tarani... dar in anotimpul asta e cam complicat, e adevarat)
4-5 catei de usturoi
oregano
o lingura de ulei de masline, pentru prajit
sare, piper
si, bineinteles, spaghete

Cel mai probabil pe punga ta cu fructe de mare proaspat achizitionate scrie, la modul de preparare, sa le fierbi 10-15 minute si apoi sa le prajesti. Asta e momentul in care trebuie sa te gandesti serios daca sa nu te duci la producator, sa ii dai cu fructele in cap si sa il pui sa iti arate el ce mai ramane din ele cand le fierbe 15 minute! Asta pentru ca atunci cand eu le-am fiert si am incercat apoi sa le prajesc, tot ce ramasese dintr-un tip de fruct de mare erau doar niste firimituri mici, triste si fara niciun gust.

Avand aceasta experienta, de data asta am recurs la un alt mod de a le prepara: am luat o tigaie de teflon, am pus o lingura de ulei de masline si apoi am pus fructele de mare, decongelate dar nefierte. Cum au foarte multa apa (atat de multa incat o sa te miri de cat de multe pareau si cat de putine sunt dupa ce le-ai fiert), ele nu vor incepe sa se prajeasca de cum le-ai pus in tigaie, ci vor fierbe un timp in suc propriu, pentru ca doar la sfarsit sa se rumeneasca putin. Si uite asa, vor sfarsi procesul prepararii intregi si frumoase. Si, crede-ma, suficient de facute.

Recapituland, le pui in tigaia respectiva, cu o lingura de ulei si le lasi pana cand apa s-a evaporat. Atunci adaugi usturoiul pisat, lasi 3 minute sa se rumeneasca si adaugi rosiile taiate bucati mici. Mai fierbi putin, adaugi oregano, sare si piper si... sosul e gata! In speranta ca ai fiert deja si spaghetele, amesteci cu fructele de mare si servesti. Eventual, poti presara deasupra putin parmezan ras. Pofta buna!

Retete asemanatoare:

Spaghete cu ton si sos de rosii
Rechin cu ghimbir
Salata cu somon afumat

Salata de ton cu cartofi si ou

Din ciclul salate care nu contin salata, va prezint astazi ultima mea descoperire: salata de ton cu cartofi si ou. Nu cred ca mai este nevoie sa mentionez ca e si simplu de facut, pe deasupra. Ca de, d-aia e salata, ca sa amesteci cateva ingrediente si sa se cheme ca ai gatit!

Ingredientele care ne trebuie:

1 cutie de ton, dar iti recomand sa nu fie ton maruntit, ci ton bucati, pentru ca altfel se va amesteca cu sosul si cu restul ingredientelor de nici n-o sa-l mai gasesti in salata.
2 oua fierte, tari, taiate rondele. Sau feliute, daca insisti.
2 cartofi medii, fierti si ei, taiati in orice forma.
2 castraveti murati. Sper ca nu e nevoie sa mai zic ca si astia trebuie taiati, ca deja m-am plictisit.

Mod de preparare hiper-complex: amestecati ingredientele.

La capitolul sos ai de ales intre mai multe variante: eu am facut un sos de maioneza, smantana si usturoi (preparat ca aici). Tu poti face acelasi lucru, poti folosi maioneza simpla cu usturoi sau, daca esti intr-o etapa dietetica a vietii tale, poti pune un sos de iaurt cu usturoi. Am incredere in tine ca, orice ai face, tot buna o sa iasa. Pofta!

Retete asemanatoare:

Salata cu somon afumat
Salata de ton
Salata Cezar